Bucatarie de vacanta – ce putem gati in cabana de la munte?

Bucatarie de vacanta – ce putem gati in cabana de la munte… cand gasca e mare si copiii sunt multi. Intalnirea anuala a mamicilor o tinem de 6 ani, de cand s-a nascut fiul meu. Ma intilnesc cu prietenele mele dragi pe care le-am cunoscut pe internet, in timpul sarcinii. Cu toatele am nascut in septembrie 2009. Ne-am imprietenit si din 2010 ne intalnim anual la cate o cabana, prin tara. Suntem din toate colturile tarii, chiar si din strainatate.

Anul acesta ne-am intalnit in localitatea Izvoare din judetul Harghita. Ne place zona, preturile sunt mai mici decat in alte zone si pensiunile sunt puse la punct si impecabil de curate.

In anii trecuti am fost la Bran (2010), la Sambata de sus (2011), la Sadu (Sibiu, 2013 – Pensiunea Melissa – unde ne-a placut in mod special!) si in Harghita – la Corund (2012) si la Zetea (2014).

Lasam la o parte concediile all inclusive sau cele prin Europa si socializam. Noi, adultii, povestim si copii se joaca si rad in natura. Se joaca afara de dimineata pana seara si noi ne bucuram de cele cateva zile de liniste si verdeata. Cei mici se cunosc de atatia ani si asteapta intalnirea anuala, intreaband mereu „- Cand ne vedem??”.

Sunt 3-4 zile fara tehnica, fara televizor si calculator, toti stam afara, la aer curat. Copiii se joaca „de-a v-ați ascunselea„, „prinsa”, „tara tara vrem ostasi”, „sa vina, sa vina…” – va mai amintiti? Sunt jocurile copilariei mele, jocuri pe care am tinut sa le invete si copiii.

Cazarea la munte – judetul Harghita

Ne-a intampinat o cabana primitoare si impecabil de curata, o curte generoasa, cu muntele in spatele casei si paraul in fata. Pomi si tufe decorative peste tot, flori, terasa si loc de gratar, cu cuptor si loc de gatit la ceaun si de facut foc de tabara. Cea mai utila a fost bucataria de vara, spatioasa, bine echipata (inclusiv cu chiuveta) si acoperita, in care am putut sta si cand a plouat. Ca o filigorie. Un coltisor de rai, „Casa „la cheie”Ilyés Géza„.

Trebuie neaparat sa spun doua vorbe si despre cabana. Proprietarii ne-au asteptat cu drag, cu cabana curata si asternuturi proaspat schimbate. Bucatariile sunt dotate (au avut pana si presa de usturoi si dispozitiv de facut galuste), cu aragaz, 2 cafetiere, prajitor de paine, oale de toate marimile, sucitoare (2) si scandura mare, asa cum ii sade bine unei gospodarii secuiesti care se respecta. Am avut si 3 marimi de ceaun cu trepied. Si pana acum am fost la cabane, la pensiuni cu bucatarie, dar cea de anul acesta a intrecut orice asteptari.

Interiorul de lemn natur, cu decor sculptat in stil secuiesc, a fost deosebit de primitor. In prima zi ne-a vizitat si administratorul pensiunilor care ne-a adus cadou 2 sticle de afinata locala. M-a impresionat in mod placut. Chiar nu ne asteptam!

Bucatarie de vacanta

Am gatit si acum acelasi meniu ca in fiecare an… Nu, nu ne-am plictisit, mai ales ca majoritatea dintre mamici gatesc acasa altfel si au fost foarte bucuroase sa manance din nou felurile indragite de 6 ani. Sa va spun ca am facut un sondaj de opinie cu privire la ce sa gatim, venind cu idei noi, dar..cum? Sa nu avem gogosi si langosi? Fara fasole la ceaun? Nu facem supa de mazare a la Bran? Nici tarhane nu facem? Ce sa raspund laceste intrebari? Facem, dragelor 🙂 !

Astfel chiar in prima zi am facut gratare. Musai si gratare. Doar ca nu imi place sa limitam mancarea la „iarba verde” doar la gratare. Langa gratare am avut un sos de usturoi cu iaurt, preferatul tuturor. Se pot face mici de casă (rețeta aici), frigărui (vezi aici), legume la grătar (vezi aici) dar si cate un pastrav fain la grill (reteta aici).

Aici gasiti mai multe retete la gratar: ceafa, mici de casa, frigarui, peste, legume la gratar etc.

Totul la un foc de tabara. La focul de tabara copiii canta si spun poezii sau danseaza si toti adorm la noi in brate, afara la aer curat.

Pe furis am pregatit si un tort diplomat cu iaurt si fructe imens. Aveam 2 sarbatorite. Am gasit in casa si o lumanare si am cantat si un „La multi ani!”. Tortul nu a mai avut decor, dar a fost devorat de toata gasca si asa.

A doua zi dis de dimineata am avut o cerere: CLATITEEEE! Si apoi cand 8 copii si 2 tatici se vaita ca vor clatite, ba chiar se ofera sa le faca doar sa-i supraveghez…am facut. Dar nu orice fel de clatite, ci clatite spumoase la jar. Aveam oricum in gand sa facem gogosi (unde am nevoie de galbenusuri), asa ca folosit albusurile la aceste clatite spumoase. In anii trecuti am facut prajitura cu piersici si bezea (cand am avut cuptor), dar acum nu am avut, asa ca ne-am orientat bine. Clatite spumoase sa fie.

Copiii au pregatit aluatul, eu doar i-am supravegheat si taticii au prajit clatite pe jar. Si uite asa au prajit taticii vreo 50-60 de clatite, dis de dimineata.

Pentru pranz s-a votat in unanimitate: Supa de mazare a la Bran si papricas de pui cu tarhane (cuscus). Ce conteaza ca suntem pe munte? Am pregatit supa de pui cu mazare, cu mult patrunjel verde, asa cum ne place.

Am gatit si un minunat papricas de pui la ceaun.

Bograci unguresc cu carne de porc și cartofi – este cea mai cunoscută și îndrăgită rețetă la ceaun – o găsiți aici.

Nu mai zic de gulașul clasic unguresc de vită gătit la ceaun! Un deliciu! Rețeta aici.

Intre timp noi am pregatit garnitura –  tarhanele (cuscus taietei). Din paste „alfabet” ca asa au dorit copii…

Dupa pranz am si framantat repede niste gogosi pufoase, reteta bunicii, din 3 kg de faina. Cand ai o companie placuta, treaba merge ca pe roate.

La intins aluatul si la decupatul gogosilor am avut o multime de ajutoare: toti copiii au contribuit la ele! Si toti au fost foarte bucurosi. Au pus o gramada de intrebari: Cum creste aluatul? Ce au in compozitie? Pai, in ritmul acesta peste 1-2 ani se vor descurca singuri. Si am prajit si gogosile (pe aragaz, la 2 tigai): eu le asezam in uleiul incins, o mamica le intorcea si le scotea, o fetita le pudra cu zaharul pudra vanilat.

Si uite asa ne-am pomenit cu un lighean de gogosi!

S-a facut liniste. Toti mancau gogosi cu gem bun, de casa.

Asa-i ca sunt apetisante? Nu au ramas pentru a doua zi…

Drumetii in natura – la munte in Harghita

A treia zi am urcat pe varful Madaras Harghita, la peste 1800 m. Un drum nici usor, nici greu (cu masina) si un peisaj de poveste. La cabana aveam 29° C si dupa 11 km de urcare au fost 17° C ceea ce ne-a luat oarecum „prin surprindere”. Dar a meritat din plin.

Apoi ne-am intors la cabana si am pregatit fasole cu afumatura. La ceaun, afara pe foc.

Langa fasolea la ceaun am facut langosi simpli. Asa imi facea si bunica – langosi alaturi de fasole cu ciolan.

Langosii i-am prajit tot la ceaun.

Nu se compara cu gustul din tigaie.

Sunt senzational de buni.

Gata prima tava de langosi! Mai urmeaza o tava.

Copii au mancat langosii cu smantana, cascaval, mujdei sau cu sare.

Nu e o idee rea sa faceti niste reteșe (placinte ardelenesti nedospite) care se pot servi sarate sau dulci – vezi aici reteta.

Din pacate, din nou timpul a fost scurt. Am mai fi stat impreuna inca cateva zile. Bilantul celor cateva zile: distractie si voie buna, jocuri in natura si multa multa muzica buna. Am avut parte de vreme faina si am putut sta la aer curat.

Am ascultat o gramada de muzici faine de tot: Pink Floyd – The Wall (integral, ca in fiecare an), Deep Purple, Cream, Police, Phil Collins… A fost minunat!

Ne vedem cu siguranta si la anul!

Tot la ceaun am facut, in alte dati, ciorba de peste ca pe Mures si Tisa – reteta aici.

Sau pui la ceaun cu mujdei si mamaliguta – reteta aici.

Sau ciolan cu cartofi la ceaun – reteta aici.

Aici gasiti mai multe retete de mancaruri la ceaun.