Aluat simplu pentru sărățele cu brânză, covrigei, pogăcele – rețeta de aluat 500. Rețeta veche de aluat cu brânză și unt sau untură, fără drojdie. Cum se fac cele mai bune sărățele de casă? Rețete de patiserie sărată. Rețete de sărățele crocante.
Rețeta aceasta de aluat simplu pentru sărățele am numit-o „aluat 500” deoarece așa poate fi memorată cu ușurință. Deși nu conține drojdie sau praf de copt acest aluat crește fantastic la copt iar aspectul sărățelelor, pogăcelelor sau al covrigeilor este foietat – adică stratificat, în foițe. Este rețeta moștenită de la străbunica mea Buia din Sibiu iar sărățele preparate cu acest aluat minunat sunt publicate pe blog încă din 2014 – rețeta aici. Au fost testate de zeci de mii de cititori și toți au fost încântați de ele!
Nu exagerez când spun că este un aluat simplu deoarece se prepară din 3 ingrediente, nu trebuie frământat aproape deloc și este foarte ușor de prelucrat. Iese un aluat compact, nelipicios, asemănător cu plastilina. Ce să-ți dorești mai mult?
Avem și varianta de „Biscuiți 100” pentru copii mici (diversificare) – vezi aici cum se fac. Aluatul este tot cu 3 ingrediente puse în părți egale.
Cum cresc sărățelele dacă aluatul nu are drojdie sau praf de copt?
Cele 3 ingrediente sunt brânză de vaci, grăsimea (unt sau untură) și făina. Bine, este evident că se pune și sare dar aceasta nu este considerată ingredient principal. Ei bine, brânza este cea responsabilă de fermentarea aluatului (dospire) deoarece conține bacteriile specifice de fermentație.
Când spun „brânză de vaci” mă refer la brânza zisă „brânză dulce” sau „brânză proaspătă” care se folosește la papanași, pască sau la brânzoaice (Poale-n brâu). Nu știu de ce trebuie să explicăm de fiecare dată acest aspect având în vedere că în comerț acest produs se numește exact așa: brânză de vaci sau brânză de vacă. Mereu ne întreabă câte cineva dacă e vorba despre caș, telemea, urdă, ricotta, brânză frământată sau de burduf. Nu e! Dacă era așa atunci am fi specificat foarte clar. În anumite rețete apare și smântâna în locul unei părți de brânză – veți vedea la finalul articolului.
Brânza de vaci se găsește ambalat la găletușă, la pungă, la cutie, la pachet etc. Important este conținutul ei de grăsime. Adică nu alegem brânză dietetică. Dacă brânza de vaci este foarte apoasă atunci o punem la scurs câteva ore într-un ștergar curat de bucătărie și o stoarcem bine de zer.
Aceasta NU poate fi înlocuită cu ricotta (urdă) sau mascarpone deoarece acestea NU au fermenții necesari (nu au aciditate) iar aluatul nu va crește. Românii din diaspora pot alege cottage cheese, Quark, Topfen, fromage frais sau queso fresco sau pot să-și prepare acasă brânză de vaci direct din lapte – vezi aici cum se face.
Nu este greșit dacă folosim un mix (50/50) din brânză de vaci cu: telemea mai grasă de oaie, brânză de burduf, caș, cașcaval afumat etc. Astfel vom obține aluaturi cu arome și gusturi diferite, ceea ce e un lucru bun. Aveți grijă la sare dacă aceste brânzeturi sunt sărate!
Atenție: acest aluat se prepară cu minimum 24 de ore în avans deoarece fermenții din brânză au nevoie de timp! Avantajul este că aluatul se poate ține 6-7 zile la frigider deoarece NU CONȚINE OUĂ! El devine tot mai fraged și mai aerat și putem zilnic scoate câte o porție din el pentru a întinde și coace sărățele! Așa că merită să facem porție mai mare (dublă sau chiar triplă) dacă știm că avem nevoie de sărățele mai multe zile la rând. Nu le coacem pe toate din prima zi ci treptat, la nevoie. Un aluat de sărățele cu ouă nu se poate păstra atâtea zile deoarece ouăle sunt perisabile (se strică).
Grăsimea recomandată de mine este untul gras cu min. 80%. Puteți înlocui o parte din el cu untură dar țineți cont de faptul că aceasta este mai grasă iar 100 g de unt sunt echivalentul a cca. 70 g untură de porc. Nu aș înlocui mai mult de jumătate din unt cu untură pentru că sărățelel își vor pierde finețea și aroma specifică. Untura se zice că le face mai fragede dar nu trebuie să renunțăm la celelalte calități ale preparatelor finale.
De ce se numește „aluat 500”?
Simplu: deoarece acest aluat simplu pentru sărățele conține câte 500 g din fiecare ingredient! Tot așa ușor se memorează și rețeta noastră de Fursecuri 3 2 1 – vezi aici.
Din cantitățile de mai jos rezultă cca. 2 tăvi mari cu sărățele (tavă de 33×42 cm) sau de covrigei respectiv o tavă mare de pogăcele (acestea sunt mai groase). Bineînțeles că puteți multiplica sau reduce ingredientele după nevoi. Atâta timp cât aveți 3 părți egale de brânză, unt și făină totul va fi perfect. Aveți grijă cum dozați sarea!
- 500 g brânză de vaci (dulce, grasă, bine scursă de zer)
- 500 g unt cu min. 80% grăsime (sau mix din 250 g unt + 175 g untură de porc)
- 500 g făină albă
- cca. 20 g sare sau mai puțină dacă puneți brânzeturi sărate
Cum se face rețeta de aluat simplu pentru sărățele cu brânză, covrigei, pogăcele sau aluat 500?
Mod de preparare aluat simplu pentru sărățele, pogăcele, covrigei, cornulețe aperitiv
Untul trebuie să fie moale, la temperatura camerei. La fel și untura, dacă o folosiți. Brânza de vaci trebuie să fie tot la temperatura camerei și să fie bine scursă de zer. Dacă se adaugă telemea atunci aceasta se rade fin. Am lucrat direct în castronul robotului de bucătărie echipat cu cârligul pentru frământat. Am pus toate ingredientele de la început și am frământat 2 minute până ce s-a legat aluatul. Nu-l frămânați mult pentru că devine cauciucat (își pierde frăgezimea).
Gustați aluatul și mai adăugați sare dacă este cazul. Facem sărățele!
Este un aluat moale, cremos. L-am răsturnat pe o folie de plastic și l-am înfășurat bine în ea. Acest aluat simplu pentru sărățele cu brânză va merge la frigider pentru măcar 24 de ore.
Cum spuneam și la început, acest aluat 500 pentru sărățele poate fi ținut la frigider și 7 zile! Fermenții din brânza de vaci vor crea bule de gaz care vor conferi aluatului frăgezime și structură aerată. Va dospi la rece.
Cum se întinde și împachetează aluatul 500 pentru sărățele?
Am scos aluatul de la frigider cu 1 oră înainte de a-l prelucra. Untul se întărește la rece și are nevoie de un timp de înmuiere. Apoi l-am desfăcut din folia de plastic și l-am așezat pe masa de lucru înfăinată. La unele rețete NU este necesară această operațiune de împachetare (vedeți la final).
Am întins cu sucitorul o foaie cât se poate de mare pe care am împachetat-o după cum se vede mai jos. Am adus treimea dreaptă peste cea din mijloc, apoi pe cea stângă peste cea din mijloc. Am obținut un dreptunghi lung căruia i-am adus capetele (de sus și jos) peste treimea mijlocie.
Observație: în pozele de mai jos aluatul este doar presărat cu puțină făină. În rețetele pe care vi le las la final veți vedea că acest aluat simplu pentru sărățele sau pogăcele se poate unge sau presăra cu diferite ingrediente: fie unt, fie cașcaval ras, semințe, telemea rasă etc.
Așa arată pachetul de aluat 500 după pliere. L-am acoperit cu plastic și l-am lăsat 20 de minute la odihnit pe masa de lucru. Rețeaua de gluten are nevoie de relaxare așa că nu ne permite să întindem foaia imediat.
De-abia după acest răgaz am întins aluatul la grosimea cerută de rețetă. Se lucrează foarte ușor cu el! Dacă facem sărățele atunci foaia va fi groasă de 4-5 mm. Dacă facem pogăcele atunci foaia se întinde mai gros (la 6-8 mm). Scrie în fiecare rețetă cât de gros trebuie întins aluatul.
Ce putem face cu acest aluat pentru sărățele, pogăcele, covrigei, cornulețe aperitiv?
Ca să vă faceți o idee despre perfomanțele acestui aluat simplu pentru sărățele, care nu conține drojdie, vă arăt imagini cu preparatele înainte și după coacere. Aici sunt sărățelele străbunicii Buia – rețeta aici.
După coacere arată fabulos! Culmea e că au gust și aromă de cașcaval, deși acesta nu este prezent în rețetă.
Tot în rețeta de mai sus (a străbunicii Buia) vedeți cum am făcut și niște spirale din acest aluat 500.
Așa arată după coacere. Minunate!
Aici sunt pogăcele cu brânză de vaci și telemea – rețeta aici.
Iată cât de spectaculos au crescut pogăcelele!
La covrigei nu trebuie împachetat aluatul. Rețeta lor este aici.
Așa arată covrigeii fragezi după coacere.
Iată și niște pogăcele sau sărățele decupate în formă de steluță – rețeta aici.
Iată-le și după coacere! Ce spuneți?
Aici sunt alte pogăcele decorate cu semințe – rețeta aici.
Ce minunății! Sunt mari, foietate și frumos rumenite!
Alte pogăcele cu semințe pe care le-am decupat în romburi – rețeta aici.
Așa arată după coacere! O nebunie!
Din acest aluat simplu de sărățele sau aluat 500 se pot face și cornulețe aperitiv cu telemea – rețeta aici.
Cred că v-am incitat cu acest aluat simplu pentru sărățele cu brânză, covrigei, pogăcele și că-l veți prepara și voi în curând! Sigur nu veți uita cum se face acest aluat 500!
Aici găsiți mai multe rețete de sărățele, pateuri, pogăcele, grisine, covrigei etc.
[…] Am publicat separat reteta acestui aluat (numit de noi aluat 500) pentru ca din el puteti face mai multe preparate – vezi aici. […]
Bună seara! Dacă nu am cantar de bucătărie cum cântăresc 165 g untura?
Se poate cumva și congela acest aluat?
da, ar merge
[…] 100 pornind de la rețeta aluatului de sărățele (cu 3 ingrediente) al străbunicii Oanei – vezi aici. Oana l-a numit „aluat 500” deoarece se folosesc câte 500 g din fiecare ingredient: brânză […]
un an bun si sănătos, fetelor! …il pot framanta la mana ? …
Bineînțeles că se poate frământa cu mâna.
Buna ziua, fetița mea are intoleranță bla lactoza, pot folosi o brânză de vaci fara lactoza, dar care are și smântână în compoziție?
Nu stiu daca acea branza are fermentii necesari dospirii aluatului. V-as recomanda sa adaptati un pic reteta aceasta (cu drojdie) https://savoriurbane.com/saratele-cu-mult-cascaval-reteta-de-saleuri-fragede-si-aromate/
Eventual nu puneti cascavalul.
V-ati intrebat vreodata de ce aveti intrebari care „va deranjeaza” cum ar fi de ce ar trebuI sa explicati ce este branza de vaca?Va raspund eu care sunt trecuta de 50 de ani stiu,am apucat in tara,dar copiii miei si a altor ca mine plecati sau nascuti acum 30 de ani in tari straine le este necunoscut termenul.Aveti un blog urmarit si apreciat nu numai in Romania ci si afara,sunt copii nostri ce vor sa urmeze traditiile si cu ajutorul dv reusesc,de multe ori doar au auzit de anumite „delicii” si vor sa le probeze si de ce nu sa le transmita copiilor lor bucataria romaneasca,asa cum vor sa stie ce este branza de vaca proaspata asa vor cauta alti bloggeri care sa ii nvete sa opregateasca.Nu va necajt si raspundeti-le,ei char nu stu ce este acest „preparat” doar romanesc
buna. pot folosi ricotta in loc de branza de vaci? sau ce alta branza pot folosi? Feta in loc de telemea? 🙂 multumesc!
Nu! Ricotta este urdă și NU are fermenți! Trebuie musai brânză de vaci ca pentru pască sau papanași. Aveți rețeta mai sus, cum se face brânză din lapte.